"Hai in regatul zanelor", asa ma imbie zambindu-mi jucaus colega mea de atunci, in timp ce traversam micul parc de langa universitate. Am ridicat din umeri nedumerita nestiind despre ce regat fantezist al zanelor vorbea zapacita mea colega de grupa asa ca am urmat-o resemnata.
Regatul zanelor s-a dovedit a fi u spatiu interesant, usor antagonic cateodata, care pentru noi muritorii de rand a luat forma caminului C5 care apartine facultatii de litere. Acest spatiu numit C5 era si mai este populat de zanele care aspira la o cariera in domeniul literelor.
Zane gurese ca niste vrabii care-si lauda multiplele talente sau daruri prin tot felul de biletele si afise lipite aproape peste tot- pe usa de la camera lor, pe faianta de la bucatarie sau chiar si pe usa de la dus. Zane bune si nebune -care te ameninta "politicos"printr-un biletel lipit pe frigiderul de la bucataria comuna, ca daca nu se returneaza tigaia sustrasa vinovatei i se vor pune slujbe la Mitropolie - uitand in astfel de imprejurari "critice" de orice aspiratie la maritul titlu de intelectual.
Zanele de care va vorbesc locuiesc cate cinci in C5, si pot sa va asigur ca nici o camera nu seamana intrucat fiecare grup de zane are grija ca la inceputul anului universitar sa-si transforme coltul desemnat asa cum le place. Asa ca fiecare camera din acest fantastic regat al zanelor este unica in felul ei, asa cum sunt de altfel si ocupantele lor. Intr-un fel iti cam poti da seama despre ce zane este vorba dupa felul in care arata camera sau dupa afisele lipite pe usa camerei. Afise care uneori mai iau si forma unor stelutze, inimioare sau a altor trasnai tipic feminine.
Asadar vorbim despre un regat magic, un regat al contrastelor, cu zane bune si mai putin bune, mai mofturoase sau mai copilaroase, unite de aceleasi ritualuri zilnice- fuga la dus acoperite doar cu un prosop si cu geanta de potiuni magice in mana, ca sa prinda apa calda, conversatiile lungi la cafeaua bauta pe hol langa usa, intalnirile la bucataria de la capatul holului (bucatarie in care se gateste aproape orice) plimbatul de la o camera la alta ca sa imprumute ba una ba alta (o oala ca sa gateasca ceva, cosmetice- asta e cel mai des, alaturi de imprumutatul hainelor pentru vreo seara deosebita).
Regat al contrastelor in care am intrat- in calitate de musafir- aproape zilnic timp de 4 ani cat a durat facultatea. Au fost 4 ani in care am observat si am studiat intr-o oarecare masura obiceiurile si micile ritualuri zanelor.
Regat in care doar fetele puteau sa intre nestingherite in timp ce reprezentantii celuilalt sex trebuiau sa prezinte politicos actul de identitate sau carnetul de student cerberului de la poarta care aici luase forma unui portar bland si mai tot timpul somnoros.
Regat care si-a pierdut farmecul atunci cand C5-ul a fost transformat in camin mixt, regat al zanelor pe care l-am lasat in urma la terminarea facultatii si de care mi-e inca dor.
Draga Mada,
RăspundețiȘtergereintr-adevar, in camin e o lume aparte, iar tu ai descris-o foarte bine. In timpul facultatii nu am intrat in caminul C5 de prea multe ori (poate de maximum 5 ori), dar tot am reusit sa simt lucrurile descrise de tine. Nu mi-e dor de C5, dar mi-e tare dor de ceea ce se afla in coltul caminului C5, si anume, BALENA!!!! cate ore am mai savurat cafelute pe acolo si cate barfe am mai impartasit acolo! Din cate imi amintesc, eu nu obisnuiam sa beau cafea cand am inceput facultatea, dar Maria, colega noastra, m-a corupt pentru ca avea un ritual de a bea cafeaua...M-am molipsit si eu si nu am ratat nicio ocazie, adica nicio pauza de 2 ore, de a bea o cafeluta la Balena. Ne-am spus multe in acel loc, secrete mici si mari, am analizat trecatorii, m-au inspirat unii, i-am placut pe altii, am suspinat dupa unul anume (care, la un moment dat, locuia in C5) si tot asa...amintiri tare frumoase...mi-e dor de toate!